Cei implicati deja in actiuni de voluntariat cunosc programul iar multi dintre ei, mii am putea spune, au luat parte pana acum la activitati de sub umbrela sa. Cu toate acestea, foarte multi dintre cei care nu s-au numarat printre participanti cunosc programul Tineret in actiune.
Impreuna cu avantajele economice care au insotit 1 ianuarie 2007 in Romania, o serie de beneficii au venit si pentru tinerii implicati in munca de ONG. Schimburile de tineret au devenit o actiune in care te poti implica cu usurinta. Intiativele grupurilor de tineri voluntari sunt si ele mai bine sustinute, la fel ca si proiectele pentru democratie. Poti sa locuiesti o perioada indelungata intr-o tara straina si sa inveti din experienta interculturala prin intermediul proiectelor Serviciului European de Voluntariat. Deschiderea catre exterior poate forma retele care sa duca la realizarea de proiecte internationale cu mai multa usurinta.
Pentru toate acestea, sume mari de bani sunt investite de Comisia Europeana in platforma, motiv pentru care devin chestionabile rezultatele concrete in Romania, cu atat mai mult cu cat aici multe zerouri nu inseamna neaparat eficienta sau succes.
Andrei Popescu, coordonatorul departamentului Tineret in Actiune, este persoana cea mai avizata sa raspunda intrebarilor legate de acest proiect, motiv pentru care BizCampus a luat la bani marunti rezultatele proiectului in Romania si a masurat in cifre implicarea tinerilor in voluntariat.
Mii de tineri straini la noi si mai multe mii dintre ai nostri la ei
Conform datelor furnizate de Andrei Popescu pe baza rapoartelor anului trecut, in 2007, aproximativ 5000 de tineri au luat parte la activitati din platforma Tineret in Actiune finantate de Agentia Nationala din Romania. Dintre acestia aproape 3500 au fost romani iar restul de alte nationalitati europene. Categoria de varsta care a stiut sa “profite” cel mai bine de aceasta oportunitate este cea a tinerilor cu varste cuprinse intre 18 si 25 de ani.
Cand vine vorba despre o ierarhie a popularitatii proiectelor, se remarca succesul activitatii “Initiative ale tinerilor”. Andrei Popescu explica acest fenomen prin faptul ca activitatea nu este una cu buget foarte mare (aproximativ 8000 euro) si permite si ONG-urilor mici sa acumuleze experienta in astfel de proiecte. Este de asemenea vorba despre o activitate fara cooperare transnationala. “Anul acesta, activitatea Intiative ale Tinerilor are un buget de 390.000 euro, care a fost deja alocat dupa primele 3 runde (din totalul de 5 pe an). Pentru a echilibra lucrurile noi, am solicitat Comisiei Europene un amendament si s-a suplimentat aceasta actiune cu inca 300.000 euro; ne asteptam sa cheltuim acesti bani si poate si in plus”, spune Andrei Popescu.
Proiecte pe masura fiecaruia: experienta si Actiunea merg mana in mana
Proiectele la care au acces tinerii din ONG-uri care doresc sa aplice la aceste fonduri se disting si in privinta gradului de implicare; astfel, se potrivesc atat organizatiilor mici cat si celor cu mai multa experienta.
“Probabil succesul ‘Initiative ale tinerilor’ se datoreaza si gradului de dificultate pe care un proiect il implica. Din acest punct de vedere, poate ca aceasta este actiunea in care ONG-urile incerca sa isi faca mana, pentru ca este o actiune destul de simpla, atat la nivelul gestiunii bugetului cat si la nivel de activitati” este de parere Andrei Popescu. Tot el adauga: “Pasul urmator ar fi o actiune de tipul ‘Schimburile de tineri’, care este o intalnire a tinerilor si se poate desfasura de la 3 pana la 18 luni. Aici ai insa nevoie si de parteneri externi. Exista acum tot felul de instrumente prin care cei interesati pot gasi parteneri… Dupa care, urmatoarea etapa ar fi cea de ‘Formare si Retele’. Aceasta consta in activitatile de constituire de parteneriate. Al patrulea pas ar fi proiectele pentru democratie participativa in care insa organizatiile se implica mai greu”. La polul opus se afla proiectele care necesita bugetul cel mai mare. “Cea mai complexa actiune este insa Serviciul European pentru Voluntariat pentru ca se intinde pe o perioada mare, presupune o pregatire anterioara pentru a putea preveni eventualul soc cultural dar si pentru a invata cum sa gestionezi activitatile ce vor fi desfasurate”, precizeaza Andrei Popescu.
Si cum ramane cu voluntariatul?
Pentru ca un tanar sa poate beneficia de aceste proiecte este insa o etapa la care el trebuie sa ajunga: sa fie voluntar, sa fie implicat in lucrul in folosul comunitatii in care traieste si sa demonstreze ca nu ramane inert la provocarile pe care societatea actuala le ridica.
O piesa este lipsa atunci. Exista bani, exista tineri dar cum facem sa exista si motivarea lor? “Rolul nostru este destul de limitat si nici nu prea avem voie sa intram in acest domeniu pentru ca nu intra in atributiile noastre si tine de alte institutii. Ceea ce putem face este organizarea de cursuri de formare” recunoaste Andrei Popescu. Si cu toate acestea, realitatea bate fondurile si… asteptarile “In afara celor 2 cursuri care sunt tehnice, legate de mecanismele de desfasurare a programului: scrierea propunerilor de finantare si management de proiect, mai sunt si cele 2 tematice care tin de dezvoltarea unor competente pe langa program si se pot folosi si in alte contexte: voluntariat si educatie nonformala. Cursul de voluntariat a fost o dezamagire, au fost 2 cursuri cu prezenta destul de slaba. Este clar ca nevoia tinerilor de a se implica in actiuni de voluntariat nu este foarte constienta in acest moment”, este de parere coordonatorul departamentului Tineret in Actiune.
Explicatia lui Andrei Popescu este pe cat de logica, pe atat de realista: ”Cu cat esti mai educat, cu atat iti dai seama ca este nevoie sa inveti mai mult”. Prin urmare, acolo unde nivelul educatiei este scazut, nu poate exista constientizarea nevoii de cunoastere si grija pentru societatea in care traiesti.
In alte conditii, nu am fi putut vorbi despre un nivel al educatiei scazut, dar nici de laudat. Iar cum educatia si cultura merg mana in mana, de ce sa facem voluntariat cand am putea sa citim un tabloid, sa facem gratar in fata scarii, sa utilizam strada drept cos de gunoi comun si sa ascultam “cantece de dragoste de origine orientala, cu melodii duioase si taraganate” dupa cum le descrie Dictionarul Explicativ al Limbii Romane?
Luminita Mandache
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu