miercuri, 16 decembrie 2009

Schimbari in educatie in 2009

Anul 2009 a fost destul de agitat în ceea ce priveşte sistemul de educaţie. Legea Educaţiei, asumată de Guvernul Boc, a fost declarată neconstituţională. Sistemul de educaţie a suferit însă schimbări esenţiale în ceea ce priveşte examenele de bacalaureat şi admitere în liceu.
Anul 2009 a adus modificări în sistemul de educaţie naţională
Imaginea 1/1.Chiar dacă legea educaţiei naţionale a fost declarată neconstituţională, elevii de clasa a XII-a nu vor avea de suferit, deoarece modificările referitoare la examenul de Bacalaureat au fost adoptate printr-un alt act normativ.

Noua metodologie de bacalaureat a fost propusă iniţial în noua lege a educaţiei însă în final a fost oficializată printr-o ordonanţă de urgenţă, în luna septembrie a acestui an.

Examenul de Bacalaureat 2010: trei probe scrise şi două orale

Absolvenţii claselor a XII-a vor susţine trei probe scrise şi două probe orale, în timpul anului.

Evaluările scrise la examenul de Bacalaureat 2010 sunt:

1. Probă scrisă la limba şi literatura română – probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările;

2. O probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi profil: matematică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică sau, după caz, pentru filiera vocaţională, respectiv istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională;

3. O probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe de discipline: fizică, chimie, biologie sau informatică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică, sau, după caz, pentru filiera vocaţională, respectiv geografie, filosofie, logică, argumentare şi comunicare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie – pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională.

Probă scrisă la limba şi literatura maternă – probă comună, pentru aceeaşi limbă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările;

Ministerul Educaţiei a făcut publică metodologia examenului de admitere la liceu

Această metodologie se va aplica din anul şcolar 2009-2010 precum şi programa şcolară pentru materiile de examen, respectiv limba română, matematică şi, după caz, limba maternă.

Potrivit documentelor oficiale publicate pe site-ul instituţiei, examenul va avea două probe scrise, care vor fi susţinute în zile diferite şi vor înlocui tezele unice. Elevii care au învăţat în limba maternă vor susţine şi o a treia probă, la această disciplină. Spre deosebire de tezele unice, aceste probe vor fi susţinute numai de elevii claselor a VIII-a, nu şi de cei de a VII-a. În rest, materiile de examen sunt identice cu cele de la tezele unice, mai puţin proba de istorie/geografie, care nu se mai regăseşte printre probe.

Proba de limba si literatura română va avea loc pe 4 mai, două zile mai târziu vor fi examinaţi elevii care au învăţat în limba maternă, iar pe 12 mai este programată proba la matematică. Există şi o perioadă specială de evaluare, pentru elevii care au ratat primul tur de examene, aceasta fiind între 25 mai şi 2 iunie.

Potrivit metodologiei aprobate, admiterea la liceu se va face tot prin repartizare computerizată. Anul acesta, media de admitere la liceu va fi calculată ţinând cont de media de absolvire a gimnaziului, care are o pondere de 50%, media notelor obţinute în clasa a VII-a la tezele cu subiect unic, pondere 25%, şi media notelor obţinute la probele din clasa a VIII-a ce înlocuiesc tezele unice. Din anul şcolar 2010-2011, media de admitere la liceu se va calcula în funcţie de media de absolvire a gimnaziului, pondere 50%, şi media la probele susţinute în clasa a VIII-a în locul tezelor unice.

Modificările propuse de Legea Educaţiei

Legea Educaţiei naţionale, asumată de Guvernul Boc prevedea învăţământ obligatoriu de 11 clase (inclusiv grupa pregătitoare), manualele opţionale sau programa bazată pe competenţe.

De asemenea, legea prevedea ca programele şcolare să acopere maximum 75% din numărul de ore, 25% urmând a fi alocate cadrelor didactice pentru "individualizarea modului de predare". Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar ar fi cuprins 60% discipline din trunchiul comun, 20% curriculum diferenţiat şi 20% curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală.

De asemenea, potrivit noii Legi a educaţiei naţionale, şcolile urmau să fie conduse de consilii de administraţie din care să facă parte atât părinţi, profesori, cât şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Consiliul ar fi ales directorul, care nu ar fi avut dreptul să facă parte din niciun partid politic, din momentul intrării în vigoare a legii (prevedere declarată neconstituţională).

Eliminarea condiţiei de vechime pentru ocuparea unui post în învăţământul superior este o altă măsură cuprinsă în Legea educaţiei naţionale.

Evaluarea elevilor

Legea educaţiei naţionale prevede evaluări la nivelul şcolii a competenţelor elevilor la sfârşitul claselor a II-a, a VI-a, a X-a, dar şi evaluări naţionale la sfârşitul claselor a IV-a, a VIII-a şi a XII-a. În plus, la nivelul unităţilor de învăţământ, se reglementează învăţământul pentru copiii şi tinerii capabili de performanţe deosebite. Astfel, se pot organiza la nivelul şcolii grupe sau clase cu olimpici cu condiţii speciale de performanţă.

Niciun comentariu: